Cum ne dam seama daca minciunile pe care le spune copilul pot fi considerate minciuni “nevinovate” sau daca ele indica de fapt un comportament manipulativ?
Cateva dintre manifestarile care ne pot atrage atentia asupra faptului ca minciunile sunt de fapt un semn al manipularii sunt urmatoarele:
– Tipar repetat de a minti pentru a isi satisfice nevoile personale sau pentru a obtine obiecte si bunuri materiale dorite;
– Probleme cronice cu mintitul pentru a evita consecintele sau pedepesele pentru comportamentele nepotrivite;
– Mintit frecvent pentru a evita responsabilitatile sau pentru a scapa de sarcinile scolare/casnice ;
– Numeroase minciuni sau exagerari cu privire la performantele sale cu scopul de a isi creste stima de sine sau statutul in ochii celorlalti;
– Disponibilitatea de a ii manipula sau exploata pe ceilalti cu scopul de a isi satisface nevoile personale sau pentru a evita consecintele comportamentelor negative;
– Incercari repetate de a isi intoarce parintii sau prietenii unul impotriva celuilalt in scopul de a scapa de pedepse sau pentru a isi indeplini dorintele personale;
– Dorinta de a cauta activitati palpitante sau placute prin manipularea sau deceptionarea celorlalti;
– Refuz persistent de a accepta responsabilitatea pentru comportamentul manipulativ;
– Exprimarea verbala arata semne ale unor trairi ascunse de insecuritate sau stima de sine scazuta ce contribuie la nevoia de a minti, de a falsifica informatii sau de a ii manipula pe ceilalti;
– Distinctia dintre fantezie si realitate este neclara din cauza minciunilor si a exagerarilor repetate.
Atunci cand observam astfel de manifestari ale comportamentului manipulativ, ne propunem in procesul psihoterapeutic al copilului, urmatoarele obiective pe termen lung:
– Reducerea semnificativa a frecventei mintitului;
– Eliminarea comportamentelor manipulative;
– Spunerea adevarului in mod consistent, chiar si atunci cand copilul stie ca este posibil sa existe consecinte negative pentru comportamentul iresponsabil sau neadecvat;
– Verbalizarea asumarii responsabilitatii pentru actiunile sau comportamentul sau;
– Cresterea stimei de sine, mentinerea unei imagini pozitive despre sine, in scopul descresterii nevoii de a minti pentru a ii impresiona pe ceilalti;
– Stabilirea si mentinerea unor relatii de incredere ce confera sentimente se siguranta si apartenenta.
Dupa partea de evaluare psihologica, putem continua procesul psihoterapeutic prin identificarea impreuna cu micul pacient a situatiilor sau a persoanelor din prezent ce declanseaza mintitul sau comportamentul manipulativ, dar si identificarea unor incidente specifice in care astfel de comportamente au avut loc. Mai departe, este important sa sprijinim copilul in activitatea de a isi recunoaste gandurile irationale ce mentin comportamentul manipulativ (de exemplu: “Merit aceasta jucarie, asa ca nu conteaza daca profit de altcineva pentru a o avea.”), iar mai apoi realizarea unei liste cu astfel de ganduri, pentru a le putea inlocui cu unele alternative, realiste (de exemplu: “Daca sunt prins ca mint, asta imi va face doar mai multe probleme, astfel ca e bine sa fiu sincer.”).
Mai departe, este important sa il ajutam pe copil sa identifice consecintele negative, atat pentru sine, cat si pentru altii, ale comportamentului sau manipulativ, dar si beneficiile onestitatii. Pentru a putea creste frecventa spunerii adevarului, ii putem prezenta copilului cateva strategii de auto-control pentru a il ajuta sa reziste nevoii de a minti si de a manipula pentru a isi indeplini dorintele, precum tehnica “stop, priveste, asculta si gandeste”, tehnica “stoparii gandurilor” sau comunicarea asertiva.
Este important ca parintii sa dezvolte reguli si consecinte clare pentru cazurile in care copilul minte sau manifesta comportamente manipulative si sa aplice aceste reguli in mod consistent. Verbalizarea acceptarii responsabilitatii pentru mintit si manipulare se poate realiza prin recunoasterea acestor actiuni si adresarea de scuze celor carora copilul le-a gresit.
Identificarea emotiilor negative sau dureroase ce declanseaza mintitul sau comportamentul de manipulare si a legaturii dintre acestea are un rol important in procesul terapeutic, deoarece ne permite sa il sprijinim pe copil in invatarea si implementarea unor strategii functionale si constructive de a gestiona emotiile negative.
Nu in ultimul rand, este util sa identificam impreuna cu copilul situatiile sociale in care ar putea sa isi utilizeze abilitatile intelectuale pentru a isi indeplini nevoile si dorintele in loc de a apela la minciuni si comportamente manipulative.
Sursa: The Child Psychotherapy Treatment Planner – Arthur E. Jongsma Jr.
Traducere: Diana Dodiță