Ai o mașină, nouă sau nu, o marcă scumpă sau nu, albă, gri sau roșie, sau ai condus una, a fost o vreme în folosința ta.

Noroc să ai să nu fi ajuns cu ea vreodată în service, dar…

Un sunet ciudat care se repetă, greutăți evidente la pornire sau orice alt semn și, dacă nu ești cumva mecanic auto sau cel puțin cunoscător cât de cât, vizita în service e soluția.

Și afli acolo că zgomotul sau greutatea la pornire, sau faptul că mașina se oprește când ți-e lumea mai dragă e simptomul unei defecțiuni în sistem, că undeva, poate la motor, o piesă a ruginit și are nevoie să fie ”șlefuită”, ori alta e ”deplasată” poate de pe poziția care i-ar asigura funcționarea normală, ori poate nu mai ai ulei și prin urmare, întregul sistem, motorul sau mașina cu totul, dă rateuri.

Orice mecanic priceput va remedia cauza o dată identificată, nu-ți va da căști ca să nu mai auzi zgomotul, iar dacă nu va fi fost așa, te-ntorci în service, nemulțumit că problema a reapărut.

Într-o familie, copilul, ca parte a sistemului, va emite uneori semnale că ceva are nevoie să fie echilibrat în acesta, în sistem. Va semnaliza în felul său( ticuri, enurezis, fobii) că o parte a sistemului sau ”uleiul”, relațiile dintre părțile sistemului necesită atenție. Copilul este simptomul familiei, cel care prin unele manifestări atenționează, încercă din greu să ”ducă în service” mașinăria complexă reprezentată de familie.

Și de câte ori nu s-a întâmplat să spunem, despre mașini de exemplu: ”Noroc că mi-am dat seama la timp, că am auzit acel zgomot pe care îl făcea mașina, așa am reușit să o repar fără pagube prea mari!”

Nu e bucurie să ne vedem copiii manifestând dezechilibrele noastre, sau ale relațiilor din familia noastră dar, am putea să le observăm la timp, să ne întrebăm ce anume generează ”zgomotul” mașinii, să nu ne punem căști pe urechi ori să-ncercăm doar să oprim simptomul fără a remedia cauza ce l-a generat.